Fuego, ma-nclin tie! - Narcis Constantin Avadanei, "Cu creionul pe un blog", 23 august 2013
De fiecare data mi s-a confirmat, dintr-o repetabila uimire, ca efectul muzicii asupra mea e de-a dreptul naucitor. Fara a ma ascunde in spatele unor mesaje lipsite de substanta, am preferat sa-mi exteriorizez simtirea, si ratiunea, vointa ori frustrarea printr-un inimaginabil sunet.
Si nu pot sa nu recunosc ca sunt paradoxal. Cu atat mai mult cu cat, insasi trairile-mi duale merg catre aceasta zona. Muzica e de ajuns sa fie muzica. Sa se departeze de statutul de zgomot si sa contureze amintirea unei experiente, ori o emotie, naruind astfel orice principiu despre ce inseamna preferinte, calitate, bun simt ori complexitate in aceasta arta, care pana la urma a fost faurita dintr-un singur scop. Acela de a incendia voit, fara pudori, constiintele fara sonor.
Si nu pot sa nu recunosc ca sunt paradoxal. Cu atat mai mult cu cat, insasi trairile-mi duale merg catre aceasta zona. Muzica e de ajuns sa fie muzica. Sa se departeze de statutul de zgomot si sa contureze amintirea unei experiente, ori o emotie, naruind astfel orice principiu despre ce inseamna preferinte, calitate, bun simt ori complexitate in aceasta arta, care pana la urma a fost faurita dintr-un singur scop. Acela de a incendia voit, fara pudori, constiintele fara sonor.
Gandindu-ma la preferinte, nu ezit sa afirm ca acestea sunt intotdeuna rezultatul unui cumul de situatii, educatii si mirari. De-ar fi sa gasesc un exponent pentru tot ce inseamna popularitate in randul romanilor, nu ma pot opri decat la cel care e popular si de Craciun si vara. Si nu, nu doarme in niciun anotimp! La cel care a devenit, involuntar, un subiect far’de care limitarea nu ar avea aceeasi definitie.
Asumandu-mi un risc al contestarii, fara ezitare, va spun domnilor, umorul nu se fabrica prin imitatie. Ori prin pamflet. Ci prin constientizarea unor valori. Tocmai de asta, lasand la o parte faptul ca e ziua lui, ma-nclin pentru cel ce primeste loviturile, ironiile si glumele ascunse sub masca injusta a pamfletul, cu aceeasi seninatate, altruism si luciditate de care da dovada si cand i se aduc laudele si aprecierea corecta.
Da, este unul dintre cei mai populari artisti ai tarii ! Fie doar si cu numele. Si daca la asta adaug ca nimeni nu poate renega, minimaliza ori exclude prezenta sa din spatiul valorilor cu adevarat memorabile ale acestei tari, nu aveam cum sa nu ma-nclin pentru Fuego !
Pentru ca face romanii sa se simta romani. Si pentru ca acestia se lasa cuceriti de un mesaj. Un mesaj al simplitatii, transmis in limba romana. Si mai stiu ca nimeni nu a demonstrat ca a canta in, pentru si despre limba materna, asumandu-si orice esec , respingand compromisul, poate fi un pariu castigat. Castigat prin 20 de ani de cantec. Atatia implineste in aceasta luna Fuego.
Legatura dintre el si Grigore Vieru este deja istorie. Pe fondul acesta, a reusit sa exploateze un fapt, care i-a adus, pe merit, aprecierea ireversibila a unui public pretentios, avid de romantism, de muzica usoara. Fuego nu face altceva decat sa continue ceea ce au inceput altii in urma cu 40-50 de ani in urma. Sa cante muzica usoara. Acea muzica care a stat la baza multor artisti ce astazi se aud prin cluburi ori la radiourile comerciale.
Si tot lui Grigore Vieru ii datoreaza si popularitatea din Moldova, acolo unde, intr-adevar este considerat un artist desavarsit, cel mai iubit din Romania, primind, pe langa confirmarea publicului si titlul de “ Artist al Poporului Republicii Moldova “.
De spui Fuego, vorbesti fara sa iti dai seama despre un brand. Un brand pentru sarbatorile de iarna. Si da, activitatea simpla, dar fermecatoare de altfel, de a impodobi bradul nu ar fi avut aceeasi insemnatate daca in fiecare an, din casele romanilor ar fi lipsit acest colind sensibil. Un brand pentru muzica care atinge anumite vibratii.
Si pentru toata perioada sa de glorie, in care atat eu, cat si mare parte din tinerii ce in prezent, din varii motive, il contesta, dansam pe ritmul unor hituri – “Toata lumea danseaza“, “Se aud chitarele“ ori “ Chitara mea ”.
Si ma mai inclin pentru faptul ca si-a fidelizat nisa, refuzand sa intre in intregul lipsit de substanta. Motive ar mai fi suficiente, dar consider ca e necesar, pentru a intelege cine e Fuego, sa-i descoperi sensul.
Mai mult decat atat, artist te numesti atunci cand aduni la propriu, persoane in sala de spectacol. Unele care platesc ca sa te vada si sa te asculte. Si atat timp cat acest public va exista, cat spectacolele sale se vor juca, in toate orasele tarii cu casa inchisa, Fuego va fi artist ! De va place ori nu !
Hai „ La multi ani ” !
Hai „ La multi ani ” !
In exclusivitate pentru „ Cu creionul pe un blog ”, nume de rezonanta confirma afirmatiile mele, urandu-i totodata, sincere ganduri ce vin din partea unor prieteni. Caci si asta are printre colegi. Multi prieteni. Pe care i-a dobandit prin fair play, prin decenta si simplitate.
Ozana Barabancea, artist liric, afirma fara ezitare : „ Ai o voce mare intr un suflet generos, ne canti si ne incanti permanent cu caldura si simtire, ne inveti despre tot ceea ce inseamana emotia romanului de aici si de pretutindeni. Paul draga, te imbratisez si iti doresc tot binele din lume. Bucuria si generozitatea ta sa ii copleseasca pe toti romanii , care te pretuiesc! La multi ani! ”
Simbol pentru tot ce inseamna capacitatea si talentul de a modera un eveniment, un festival, de a defini excelenta, Octavian Ursulescu precizeaza: „ Pe Paul il cunosc inca de la 17 ani, iar de atunci au trecut fix doua decenii. De viata, munca si cantec. Douazeci de ani de cand ii „studiez” ascensiunea extraordinara si sunt fericit ca am fost alaturi de el la cateva dintre momente esentiale ale ascensiunii sale, Bucuresti si Chisinau.
Recenta reuniune amicala de la Valenii de Munte mi-a intarit convingerea ca la ora actuala este nu numai foarte bun, dar se si situeaza pe locul fruntas in topul popularitatii. ”
Si nu in ultimul rand, cea care e parte a fenomenului numit muzica usoara, prietena sa de suflet, Mirabela Dauer ii transmite :„ Paul, mi-esti drag ! Si stii asta ! Pentru altruismul tau, pentru frumusetea ta interioara, pentru inocenta si prietenie, pentru calmitate, decenta si romantism. Cuvinte mari pentru artist nu are rost sa mai spun. E cunoscut faptul ca esti pe locurile fruntase. Prietenului Paul ii urez multi ani de cantec si inchinati cantecului, momente unice si bucurii alaturi de oameni frumosi !
Pentru noi doi viata e un cantec !”
Si pentru mine e cu atat mai simplu sa ma-nclin pentru Fuego, obiectiv, lasand la o parte orice urma amicala sau implicarea directa in activitatea sa actuala, cu cat sunt un romantic. Un incurabil romantic. Si m-atinge, prin autenticitatea sa, prin candoare si prin stilul sau direct, acolo unde sunt vulnerabil. In suflet ! Fuego canta pentru suflet ! Restul e … CanCan ! / Narcis Avadanei
Si-as mai adauga ceva … “ La multi ani “… Paul !
Fuego, ma-nclin tie! - Articol semnat de Narcis Constantin Avadanei, "Cu creionul pe un blog", 23 august 2013
http://narcisavadanei.wordpress.com/2013/08/22/fuego-ma-nclin-tie/
Si-as mai adauga ceva … “ La multi ani “… Paul !
Fuego, ma-nclin tie! - Articol semnat de Narcis Constantin Avadanei, "Cu creionul pe un blog", 23 august 2013
http://narcisavadanei.wordpress.com/2013/08/22/fuego-ma-nclin-tie/
Fan Club Fuego Romania