Atunci când vibraţia cântului şi jocului cuprind firea umană, când zâmbetul şi bucuria insuflate de muzică se contopesc minuţios într-un decor amplu, sufletul e una cu nota, cu sunetul, unite fiind toate într-o emoţie comună.
Emoţia a acaparat întreaga sală a Palatului Naţional „Nicolae Sulac” din Chişinău, în cele două seri de concert susţinute de către artistul care e una cu simţirea şi visarea, artistul pentru care destinul a făurit o misiune sublimă, aceea de a înmiresma raţiunea cu vocea sa parfumată, FUEGO.
Pe 9 şi pe 10 octombrie, Fuego a sărbătorit alături de publicul din Republica Moldova, 10 ani de cântec pe scena basarabeană, oferindu-i acestuia, în doze rafinate, emoţii intense, clipe unice de artă şi un dor necuprins de imensitatea aplauzelor sincere.
Atât în prima seară, cât şi în cea de a doua, spectacolele s-au desfăşurat cu casa închisă, iar sala, plină doldora de sentimente şi de dragostea pentru o flacară ritmată, a primit toata emoţia transmisă de Fuego.
Un regal de muzică şi poezie, o încântare scânteietoare, un concept fundamentat şi momente ce nu pot fi descrise decât la superlativ.
Structurate în două părţi, spectacolele au urmat un fir narativ duios, pornind de la acorduri fine de muzică uşoară, ajungând la cadenţele perfecte ale pianului iar mai apoi la ritmul alert al acordeonului şi al sunetelor populare îmbogăţite de vocea lui Fuego şi de măiestria şi virtuozitatea fraţilor Advahov şi a lui Nicolae Botgros.
O adevarată desfăşurare de forţe a fost totul, iar viziunea plasată într-un cadru romantic a determinat sala să se ridice în picioare, să aplaude , să cânte şi să danseze. Fuego a schimbat o multitudine de costume spectaculoase, aranjate simetric într-o panoplie sonoră realizată în exclusivitate pentru el de către designerul Doina Levintza.
Duetele înduioşătoare cu Anisoara Puica, Zenaida Julea, Maria Stoianov, Olga Ciolacu au transmis, pe langă graţie şi amploare daruita iubirii, şi o stare de romantism exacerbat,iar prezenţa Anei Barbu alături de Fuego a fost, probabil, momentul în care feminitatea s-a contopit cu puterea, iar glasurile au murmurat dragostea pentru cântec şi pentru publicul care a trăit la unison cu Fuego, imensitatea dorului şi a trăirilor, copleşindu-l cu aplauze .
Surprizele nu au lipsit din cadrul concertelor. De la momente pasionale de tango Argentinian pe acorduri de Gotan Project, până la un trio de excepţie între Fuego, Yan Raiburg şi Ion Suruceanu.
Şi poate cea mai neaşteptată surpriză a fost pana de curent din cea de a doua seară, moment care nu a făcut decât să intensifice bucuria celor prezenţi, de a vedea artistul sufletului lor, care a gestionat situaţia prin improvizaţie, cu cântec şi umor, cu voce suavă şi îndeajuns de puternică încât să electrizeze pe întuneric, în umbră şi taină, la lumina telefoanelor, inimi. În acest moment, colegii au fost alături şi au venit să-l susţină.
Momentul dedicat maestrului Grigore Vieru, cel căruia Fuego i-a fost ca un fiu a plasat întreaga manifestare artistica într-o zonă care deborda prin surâsul emoţiilor şi prin imaginea anamorfica trezită de incandescenţa versurilor şi incendierea simţirii de către pleiada de sentimente născute în sală.
Un real succes au fost aceste sărbători. Prieteni dragi i-au fost alături lui Fuego, iar publicul din Basarabia a revendicat filonul său şi a arătat din nou, nefiind neapărat nevoie de o astfel de confirmare, că Fuego este artistul poporului, atât la propriu, prin distincţia primită joi din partea preşedintelui Nicolae Timofti, dar şi la figurat, prin lacrima de dor înălţată de cei ce îl ascultă şi îl iubesc, către artă şi către glasul său presărat cu miresme de alinare şi amor.
Iar publicul îl va aştepta în continuare, la fel de deschis, cu aceeaşi multitudine de daruri emoţionante, pe care le va oferi şi la Bucuresti, pe 16 noiembrie, pe scena Sălii Palatului.
Două seri minunate, două picături şi-un murmur în visarea speranţelor. Acestea au fost spectacolele lui Fuego de la Chişinău. Un proiect ambiţios, realizat cu profesionalism şi cu o sinceritate ingenuă, prin care a transmis din nou, o parte din sufletul său.